Succesul trebuie pedepsit
Sa ajuti pe cineva cu bani din propriul buzunar se cheama generozitate. Sa ajuti pe cineva luind bani din buzunarul altuia se cheama jaf. Ei, aceasta e definitia interventiei de stat. Jaf - bazat pe o idee inestimabila: succesul nu trebuie rasplatit. Ci pedepsit.
Generic.
Cam toate lucrurile care ne fac viata mai usoara si mai placuta ? de la iPhone la automobil, de la calculatoare la televizor, de la masina de spalat la paracetamol - nu sint rodul initiativei de Stat. Ci al pietei libere, private. Aici e creativitatea. Aici sint ideile de succes. Statul nu creeaza. Statul confisca si redistribuie avutia. E o problema de viziune.
In varianta sa moderna, Statul vede avutia unei natiuni ca pe un joc cu suma zero. Pentru ca unii sa cistige, altii trebuie sa piarda. E ca o placinta, din care unii isi iau cit vor, iar ceilalti ramin cu firimiturile. De aceea, rolul statului modern e sa taie placinta in mod echitabil, ca sa ajunga la toata lumea. Statul modern e social-democrat, deci de stinga.
In viziunea opusa, de dreapta, piata libera e un cuptor care scoate placinte in serie. Avutia natiunii creste treptat, si fiecare ajunge sa aiba o felie tot mai mare. Cei care vin cu idei noi, au mai mult. Pentru ca ei isi asuma integral riscurile. Daca ideea e proasta, dau faliment si pierd tot. Profitul e motivatia care ii determina pe intreprinzatori sa riste, spre beneficiul tuturor. Cind e alimentat cu idei si cu bani, cuptorul scoate noi placinte, mai mari si mai bune. De aceea, capitalismul a generat metodic tot mai multa prosperitate, pentru toata lumea.
Profund gresit, zice Stinga. Unii au prea mult. Asa ca Statul ia cu forta, prin impozite, de la cei care produc si da la cei care doar consuma. Se creeaza astfe o uriasa masa de cetateni dependenti de banii statului. Prin salarii si subventii. Politic, e o mina de aur. Dependentii vor vota mereu, disciplinat, cu cei care le alimenteaza dependenta. Cu stinga, adica. E ca relatia dintre toxicoman si dealerul de droguri.
Atita doar ca e o strategie sinucigasa. Natura umana nu poate fi schimbata. Daca succesul e pedepsit prin impozite, vor fi tot mai putini cei gata sa riste ca sa aiba succes. De ce sa aiba succes? Ca sa li se ia banii pentru care au trudit si au riscat? Nu mai bine se baga si ei la stat? Acolo, succesul e garantat. Cu bani de la buget.
Numai ca Statul nu produce nimic. Doar cheltuie. Banii bugetului vin din sectorul privat. Taxat la singe si demotivat, sectorul privat e tot mai putin productiv. Nu mai are suficienti bani pentru dezvoltare. Si nici destui oameni, din cauza extinderii sectorului public. Asa ca avutia natiunii scade. Automat, scad si incasarile la buget. Degeaba da statul salarii, ca sa relanseze economia prin stimularea cererii - daca sectorul privat nu mai poate acoperi cererea prin productie. Nu rezulta decit inflatie. Si datorii ale bugetului pe care le vor plati citeva generatii.
Toate crizele economice, inclusiv cea din prezent, sint rezultatul interventiei statului in economie, care saboteaza functionarea normala a pietei. Din toate crizele s-a iesit atunci cind Statul s-a retras, reducind masiv impozitele si renuntind la reglementarile care sufoca piata. Ultima oara, lectia a fost predata magistral de Reagan si Thatcher. Guvernantii de azi au lipsit de la lectie. Asa ca taxeaza intr-o veselie, si cheltuie de la buget intr-o dementa. Sigur, ei nu risca nimic. Cind se alege praful, zic ca au vrut sa faca bine la tot poporul, dar au avut ghinion. Apoi se retrag linistiti, sa-si cheltuie banii agonisiti de la buget. Ii lasa pe altii sa indrepte dezastrul. Daca mai pot, si daca mai stiu cum.
12299
Descriere: Socialism versus capitalism - o chestiune de placinte.
Postat pe 21.05.2009
Tag-uri:
